De la început a existat o Conspiraţie întreagă, să mă întoarcă către Natură. Pentru că întotdeauna am fost un „şoarece de bibliotecă” şi m-au atras cărţile, mai mult decât orice pe lume, Mugurii plantelor au conspirat să mă atragă înapoi către Natură trimiţându-mi…..o carte. Pentru că eu nu aveam nici o pornire de a ieşi în Natură, de a petrece mai mult timp afară, cu plantele şi animalele, am fost „momită” cu o carte. Şi nu orice fel de carte, ci minunatul „Compendiu de gemoterapie clinică” a lui Fernando Pitera, ediţia a treia în limba italiană. Provocarea mare a fost să traduc această carte în limba română, să o editez şi să o pregătesc pentru tipărire.
Întrucât provocarea a fost dublă (eu învăţam limba italiană, în acea perioadă, şi în acelaşi timp eram în perioada mea de formare în homeopatie şi fitoterapie) şi multe alte circumstanţe ale vieţii mele erau favorabile acestui proiect, am acceptat provocarea. Timp de doi ani am învăţat fitoterapie, botanică şi limba italiană aşa cum nu credeam că voi reuşi vreodată. Varianta în limba română a cărţii lui Pitera a apărut pe piaţă în 2003 şi odată cu asta, gemoterapia şi-a început aventura de popularizare în România. Am început să lucrez cu produsele gemoterapice la cabinet, indicându-le pacienţilor şi la scurt timp, ţinând seminarii şi cursuri despre ele. Treptat, m-am familiarizat cu acţiunea lor şi am observat situaţii în care funcţionau bine şi situaţii în care nu funcţionau aşa bine. Dar întreaga mea cunoaştere era teoretică, din cărţi, la care adăugam ceva experienţă cu pacienţii. Întotdeauna am fost un şcolar bun şi am considerat că dacă aplic conştiincios ceea ce am învăţat, rezultatele vor fi bune. Doar că Natura avea alte planuri cu mine.
Acum 2 ani l-am cunoscut pe Nick Churchill, directorul Şcolii de gemoterapie din Anglia. Nick este un cunoscător şi iubitor al Naturii în mod direct, adoră plimbările lungi în aer liber, fotografiază orice mugure de copac şi orice frunzuliţă proaspăt apărută şi are o relaţie cu totul specială cu plantele, pe care le recunoaşte în orice anotimp, cu frunze sau fără frunze. El mi-a vorbit despre diferitele „tehnici de învăţare”, între care şi experimentarea directă. Gemoterapia este un domeniu favorabil „experimentării directe”, întrucât preparatele sunt naturale, sunt facil de administrat, au efecte relativ rapide şi uşor de simţit de către oricine şi nu au alte efecte neplăcute asupra organismului (sau dacă apar, trec relativ repede). La urma urmei, este vorba despre interacţiunea cu mugurii plantelor, cu „copiii” plantelor, cu cele mai tinere părţi dintr-o plantă. Este ca şi cum te-ai juca cu nişte copii, jucăuşi, energici, uneori exageraţi, dar întotdeauna foarte prezenţi şi tonici.
Şi aşa a început „testarea” directă a produselor, degustarea lor, întâi în cadrul atelierelor de gemoterapie ARGH organizate la Constanţa, lunar, iar mai apoi personal, pe perioade mai lungi, de 2 sau 4 săptămâni, funcţie de efect, reacţie şi nevoile organismului. Încetul cu încetul, am început să cunosc energia plantelor, să am o relaţie adevărată cu plantele din care provin mugurii pe care îi testez. Dar şi cu celelalte plante înrudite, întrucât am descoperit că plantele, ca şi oamenii, pot fi grupate în „familii”, care au multe lucruri în comun. Cu fiecare testare a gemoterapicelor, am învăţat multe despre plante, dar şi despre mine, întrucât toate reacţiile mele (fizice şi emoţionale) m-au ajutat să mă înţeleg mai bine. Am aflat de ce preparatele gemoterapice sunt numite preparate „de drenaj” - pentru că ele realizează o „curăţenie” profundă la nivelul multor sisteme şi ţesuturi ale organismului, stimulând eliminarea toxinelor şi ajutând organele şi ţesuturile să reacţioneze mai bine, mai eficient şi mai adaptat la nevoile organismului dintr-un anumit moment. Chiar şi perioadele de „eliminări” mai zgomotoase (de exemplu, testând gemoterapicul din Ienupăr am avut o colică renală moderată, care a durat câteva zile) m-au ajutat să înţeleg mai bine care erau nevoile organismului meu în acel moment şi să trăiesc, direct, ceea ce păţesc unii dintre pacienţii care folosesc aceste gemoterapice.
Experienţa mea directă cu gemoterapicele este în plină desfăşurare. În această primăvară am admirat, pentru prima dată în viaţa mea, varietatea infinită de forme, de culori şi de texturi ale mugurilor arborilor la începutul primăverii. Am resimţit pentru prima dată energia Naturii care se pregăteşte să iasă din hibernarea iernii şi am vibrat la unison cu clocotul de viaţă gata să-şi înceapă dansul, odată cu primele raze ale soarelui. M-am bucurat de fiecare doză de gemoterapic şi de fiecare vizită în Natură, în apropierea arborilor înmuguriţi şi foarte rapid, înfloriţi sau înverziţi. Am asistat la miracolul re-naşterii Naturii, trăind-o şi în interiorul meu şi în exterior. A fost o experienţă magică. Iar Gemoterapia a fost instrumentul prin care Natura m-a „recuperat” dintre betoanele civilizaţiei citadine, dintre cărţile şi calculatorul biroului meu şi m-a reintegrat în şuvoiul vieţii care curge la infinit pe minunata planetă în care trăim.
Gemoterapia m-a ajutat să-mi regăsesc şi redefinesc locul în ordinea lucrurilor şi este în continuare instrumentul prin care îmi reaşez toate relaţiile mele prezente. De multe ori, îmi vine pur şi simplu doar să stau, să mă bucur de frumuseţea a tot ce există, să mă joc odată cu mugurii şi arborii şi să las la o parte sarcinile „serioase” ale vieţii mele de adult. Gemoterapia a readus în viaţa mea dorinţele copilului interior pentru joacă şi magie, pentru mişcare şi culoare, pentru trăire simplă şi bucurie interioară.
V-am povestit despre Nick Churchill, homeopatul britanic care m-a ajutat să reintru într-o relaţie mai profundă, mai totală, cu gemoterapia (şi cu terapia pe care o practic, la cabinet). El este o persoană specială, total dedicată pasiunii lui – homeopatia şi mai recent, gemoterapia. Practic, cele două terapii, homeopatia şi gemoterapia se completează atât de bine, sunt atât de legate, atât de apropiate, încât pentru homeopaţi este foarte natural să-şi completeze cunoaşterea cu gemoterapie. Nick a predat mult timp homeopatie, dar de când s-a familiarizat cu gemoterapia, prin intermediul şcolii italiene (a învăţat-o de la Massimo Mangialavori, maestrul lui) a deveni fascinat de ea, a început să o predea şi în acelaşi timp să o exploreze şi să o înţeleagă mai bine. Şcoala britanică de gemoterapie on-line pe care o conduce furnizează nu numai cursuri de gemoterapie, ci şi o platformă de interacţiune între diferiţi profesionişti din întreaga lume, care schimbă idei, discută cazuri, povestesc experienţe personale, împărtăşesc fotografii şi se susţin reciproc în dezvoltarea unei terapii cât mai favorabile pentru pacienţi. Nick este foarte priceput în informatică, îşi dezvoltă singur platformele de interacţiune pe Internet şi în acelaşi timp este un foarte bun comunicator. Reuşeşte să gestioneze cu măiestrie diferitele mici conflicte de opinii sau contradicţii care apar în forumurile de discuţii ale şcolii, găseşte de fiecare dată cele mai potrivite cuvinte pentru susţinerea fiecăruia dintre studenţii şi profesorii şcolii şi este principalul motor energetic care impulsionează Şcoala atunci când entuziasmul pare că atinge o cotă de stagnare. Găseşte mereu câte o idee nouă, câte o direcţie nouă în care să explorăm dezvoltarea învăţământului în gemoterapie. Este un om deosebit, iar faptul că stăpâneşte trei limbi străine în mod fluent, fiind britanic (şi cunoscând aversiunea britanicilor pentru limbi străine) îi indică gradul de deschidere spre lume – care l-a şi adus în aventura gemoterapiei. Mugurii l-au ales pe el ca ambasador principal tocmai pentru că este un Maestru al comunicării – cunoaşte şi regulile subtile, nescrise ale comunicării, având în acelaşi timp şi „dotarea” intelectuală pentru comunicare. Aşadar, dacă vreţi să-l abordaţi, o puteţi face în limba franceză sau italiană, eventual chiar în germană. Vă va răspunde cu zâmbetul pe buze şi cu vorbe bune de fiecare dată. Fireşte că limba engleză este limba lui maternă, în ea este cel mai fluent şi degajat – dar fiţi fără grijă, va avea întotdeauna un răspuns pentru cei care îl întreabă.