Pandemiile - cauze și manifestări

Detalii

Categorie: Special

Publicat Miercuri, 19 August 2020

Scris de Orodan Mihaela

Accesări: 5191

Omenirea s-a confruntat în ultimul secol cu câteva pandemii, pe care merită să le amintim, pentru a înțelege existența unor semnale legate de activitățile noastre, începând cu războaiele, circulația intensă între continente, defrișarea excesivă,etc, care nu pot să nu aibă repercusiuni asupra stării de sănătate, atât a animalelor cât  și  a oamenilor; nu trebuie să uităm că virusurile  reprezintă cea mai simplă formă de viață acelulară. Virusurile nu sunt considerate ființe vii, dar cu toate aceste dispun de material genetic, aflându-se la intersecția dintre viu și neviu. Spre deosebire de celelalte forme de viață, nu consuma hrană și nu produc energie.” (Wikipedia). În cazul acestor pandemii sursele au fost porcii și păsările (H1N1,H2N2,H5N1) așa cum vom vedea mai departe.

Să le luăm in ordine cronologică:
Gripa spaniolă -1918-1920 a cuprins China, Marea Britanie, SUA, Brazilia, Noua Zeelandă, Indiile Olandeze, Ghana, insule din Pacific,afectând se pare mai mult  populația tânără. Studiile din perioada respectivă estimau un număr de îmbolnăviri între 100-500 milioane, cu o mortalitate totală de câteva milioane, greu de apreciat datorită situației existente de după război.Virusul existent ar fi fost un subtip al virusurilor gripale de tip A-H1N1, având ca intermediar posibil porcul. Este foarte posibil ca, datorită condițiilor de igienă precare din fermele de crescătorie să fi fost favorizată apariția la om. Din păcate, studiile au fost minime sau chiar deloc, astfel încăt nu s-a putut trage o concluzie clară(1,2).

În 1957 omenirea s-a confruntat cu gripa asiatică, care a avut în rolul principal subtipul H2N2,tot de proveniență aviară. A cuprins Singapore, Hong Kong și SUA, cu aproximativ 1,1 milioane de victime (4).

În 1968, a apărut gripa Hong Kong (H3N2)  înrudit cu H2N2. Cercetările au arătat că foarte probabil originea virusului e legată tot de porc,  ca intermediar între păsări și om. Forme ale gripei Hong Kong au reapărut în 1969, 1970 și în 1972, făcând peste 1 milion de victime(6).

Ulterior acestor 3 gripe, au apărut SARS și MERS.

SARS (Severe Acute Respiratory Syndrome), care a afectat lumea în perioada 2000-2003, are legătură cu liliacul de potcoavă mare (o specie care trăiește, între altele și în China), având ca posibil intermediar în transmiterea lui la om civeta de palmier (pisica indoneziană).  A cauzat peste 8.500 de îmbolnăviri și peste 700 de decese. S-a răspândit în  aproape 30 de țări, cu o rată a mortalității între 9% și 11%. De menționat că atunci China a închis toate granițele țarii iar circulația avioanelor a fost interzisă.

2012-2019 - Gripa cămilei (MERS - Middle East Respiratory Syndrome), determinată de un alt coronavirus, denumit MERS-CoV. Este o gripă cu un spectru clinic asemănător cu SARS (febră, tuse, insuficiență respiratorie), cu diverse grade de severitate, de la boli respiratorii asimptomatice, ușoare, până la pneumonii severe, ce afectează în final mai multe organe. Și în cazul MERS, rata de mortalitate a fost foarte mare, însă virusul nu a fost capabil să se transmită de la om la om. Totuși, s-au înregistrat extinderi importante, după ce s-a manifestat mai întâi în Peninsula Arabică, ajungând în Austria, China, Franța, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Filipine, Coreea de Sud, Thailanda, Marea Britanie sau SUA. Între 2012 și 2019, MERS a fost depistat în 27 de țări, la peste 1.360 de persoane, provocând 527 decese, deci având o rată a mortalității extraordinară, de peste 35,7%. Este important de precizat că analizele genetice au scos la iveală că MERS-CoV provine și el, foarte probabil, de la lilieci, având ca intermediar, în transmiterea la om, cămila.

În ce privește SARS- CoV-2, trebuie amintit, pentru cine nu cunoaște lumea Chinei (populație de 1,5 miliarde de oameni) o populație extrem de numeroasă, poluarea este o problemă evidentă (soarele în cele mai multe zone ale Chinei nici nu-l zărești datorită smog-ului) (8). Dincolo de toate acestea, există încă zone ale Chinei unde se consumă diverse animale și va fi foarte greu să oprești consumul acestor alimente,pentru că în cultura tradițională există acest obicei de mii de ani.

De ce s-a transmis acum? Pentru că oamenii, prin industrializare au distrus flora și fauna multor animale și există aceste riscuri inerente atunci când deranjezi ecosistemul.Deși există mai multe discuții, am convingerea că apariția ei a fost determinată de un cumul de factori care îi include și pe cei menționați mai sus.

De ce atât de mulți infectați?

Statistica a demonstrat existența multor purtători asimptomatici, care în timp ce unii se imunizează ,,din mers” transmit infecția celor cu imunitate mai scăzută, cum sunt vârstnicii sau pacienții cu afecțiuni preexistente.

O altă problemă sensibilă în suprimarea răspândirii epidemice este faptul că simptomele pot apărea într-un interval de aproximativ două săptămâni de la expunerea la SARS-CoV-2. Perioada de incubație a virusului (de la momentul infectării până la apariția primelor simptome) este între 2 și 14 zile de la contact, media fiind  de 4-5 zile.

Oamenii sănătoși care au făcut boala, mai ales cadrele medicale, sunt cei la care, prin oboseală și stres cumulate, apare automat o scădere a imunității și prin expunere repetată la același agent infecțios fac boala. Există apoi o discuție legată de faptul că acest virus ar utiliza o enzimă de conversie a angiotensinei, prezentă pe celulele respiratorii inferioare, ceea ce ar explica excreția virală marcată, apărută relativ târziu în cursul bolii, care este în discuție (factor discutat, dar încă nu suficient argumentat).

Un articol apărut în prestigioasa revistă Nature(9) demontează un clișeu asemănător celui apărut și cu ocazia SARS: nici acest virus nou nu e produs artificial în laborator. Sursa o reprezintă - cu destul de mare probabilitate, liliecii, intermediarii fiind încă necunoscuți.

În concluzie, dacă într-adevăr această pandemie ar fi fost declanșată într-un laborator, cum explicăm celelalte pandemii ?!Oare nu există totuși cauze mai profunde determinate de toate schimbările pe care omenirea le-a produs de-a lungul secolelor în încercarea de a demonstra că poate fi deasupra naturii ?!

Dr.Orodan Leucian Mihaela
Medic primar medicină de urgență, doctor în științe farmaceutice
Centrul Apimedica dr.Orodan -Arad
Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Bibliografie
1. Cf. Taubenberger JK, et al, „1918 Influenza: the mother of all pandemics”, Emerging Infectious Diseases, 12 (1): 15-22. doi:10.3201/eid1201.050979. PMC 3291398. PMID 16494711.
2. Cf. P. Johnson et al, „Updating the accounts: global mortality of the 1918-1920 „Spanish” influenza pandemic”, Bull. Hist. Med. 2002. 76(1): 105-115; „Ten things you need to know about pandemic influenza (update of 14 October 2005)”.
Weekly Epidemiological Record (Relevé Épidémiologique Hebdomadaire). 80 (49-50): 428-431. 9 December 2005.  PMID 16372665, disponibil la https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/232955/WER8049_50_428-431.
3. Cf. P. Spreeuwenberg; et al. (1 December 2018). „Reassessing the Global Mortality Burden of the 1918 Influenza Pandemic”, American Journal of Epidemiology, 187 (12): 2561-2567. doi:10.1093/aje/kwy191. PMID 30202996.
4. Cf. Center for Disease Control and Prevention (CDC), la https://www.cdc.gov/flu/pandemic-resources/1957-1958-pandemic.html.5
5. Cf. Timm C. Harder et al., Influenza Report 2006, capitolul 2, disponibil online la http://www.influenzareport.com/ir/ai.htm
6. Cf. Shortridge, K. F., et al, „Persistence of Hong Kong influenza virus variants in pigs”, Science 196, pp. 1454-1455 (1977).
7. Cf. Centers for Disease Control and Prevention, Highly Pathogenic Asian Avian Influenza A(H5N1) Virus, online la https://www.cdc.gov/flu/avianflu/h5n1-virus.htm.
8. Cf. Andersen, K.G. et al, „The proximal origin of SARS-CoV-2”, Nat Med 26, pp. 450-452 (2020), disponibil online la https://doi.org/10.1038/s41591-020-0820-9
9. Unul din aceste texte, publicat în Nature, expunea și aspecte evolutive ale geneticii virusului SARS.

• < Prec
• Următor >