În ultima lucrare de gemoterapie a domnului prof. Fernando Pitera di Clima, realizată împreună cu prof. Marcello Nicoletti - ,,Gemmoterapia- Fondamenti scientifici della moderna Meristemoterapia’’-  este dezbătută pe larg problema giberelinelor, demolând cu argumente ,,Alarma falsă privind giberelinele!’’  

Problema a luat naștere odată cu publicația din 1994: El-Mofty M.M, SAKR S.A., RIZK A.M., MOUSSA E.A. “Carcinogenic effect of Gibberelin A, in swiss albino mice”. Nutr. Cancer,  21(2): 183-190, 1994. Conceptul a fost semnalat de F. Firenzuoli în Erbe - istruzioni per l’uso (19.06.2012).

Autorii, generatori ai acestei false alarme, descriu efectele cancerigene ale giberelinelor A3 în urma administrării unor doze extrem de puternice șoarecilor elvețieni albinoși, care în mod notoriu sunt predispuși deja din punct de vedere genetic dezvoltării tumorilor. Substanța pură a fost administrată șoarecilor albinoși pentru o perioadă de 22 de luni (aproape 2 ani).

Autorii studiului au observat o creștere a masei corporale a șoarecilor, apariția adenoamelor sebacee în regiunea axilară, a adenocarcinoamelor mamare cu metastază secundară și a adenocarcinoamelor pulmonare, cu un procent de 18 % la masculi și 36 % la femele.  

S-a considerat că prin aceasta se demonstrează că giberelina A3 este cancerigenă în cazul șoarecilor elvețieni albinoși, fără a ține cont de: predispoziția cancerigenă a șoarecilor, cantitatea foarte mare de giberelină în stare pură administrată, timpul îndelungat al administrării.

Un articol publicat în 1980 în revista științifică „Neoplasma” - un studiu efectuat direct pe om și nu pe cobai predispuși să se îmbolnăvească de tumori – are însă alte concluzii. Studiul aparține lui MIKLUSSAK S., SCHWARTZ E., et al., “Application of giberelic acid (GA) alone or together with cytostatics in treatment of lung cancer”, Neoplasma, 27(2):203-209, 1980.

Autorii descriu utilizarea acidului giberelic (Gibberellin A3-GA) administrat la 65 de pacienți deja afectați de cancer pulmonar și aflați sub tratament chirurgical, chimioterapic sau radioterapic în spital. Acidul giberelic a fost administrat singur sau concomitent cu citostatice (ciclofosfamide, vincristină, HN3) cu tratament chirurgical și radioterapie. Pacienții au fost urmăriți timp de 5 ani. Din 1972 până la sfârșitul lui 1977).

Rezultatele au fost următoarele:

  • Administrarea acidului giberelic, în dozele menționate, nu a provocat niciun efect toxic local sau general;
  • Nu a fost evidențiat niciun prejudiciu hepatic, renal sau  neurologic;
  • Nu au apărut alterări ale hematopoiezei, din contră, la 90 % dintre pacienți s-a înregistrat o sensibilă îmbunătățire a activității hematopoiezei, chiar dacă doar pentru o perioadă scurtă;
  • S-a dovedit o îmbunătățire netă a unor funcții metabolice pentru o perioadă mai mult sau mai puțin scurtă, acompaniată de o evaluare generală subiectivă pozitivă;
  • Au fost găsite efecte analgezice ale acidului giberelic, deoarece pacienții au solicitat rar administrarea analgezicelor opioide, chiar și cei 20 de pacienți care erau afectați de forme tumorale mai extinse.

Acest studiu aduce dovezi cu privire la îmbunătățirea calității vieții pacienților, prin reducerea considerabilă a administrării de opioide pentru tratamentul durerii, evaluarea semnificativ pozitivă precum și absența efectelor negative asupra stării generale de sănătate.  

De asemenea, acidul giberelic mărește transformarea blastică a limfocitelor T la animale și poate crește fagocitoza macrofagelor  (E.Campanini, Manuale pratico di gemmoterapia, II edizione, pp 22-24, Techniche Nuove, Milano 2005).           

 Studiul evidențiază faptul că substanțele conținute în meristeme oferă noi resurse medicinale și posibilități terapeutice care urmează să fie explorate și care prezic descoperiri interesante și importante.

Conform dr. Enrica Campanini: „Este de dorit ca toate aceste date să stârnească interesul cercetătorilor: să știm totuși că există o posibilitate ca acidul giberelic (giberelina A3) poate acționa ca o stimulare nespecifică a sistemului imunitar al pacienților cu neoplazie ne oferă siguranța de a-l putea utiliza”.

În literatura de specialitate sunt menționate cazuri de cancer vindecate cu ajutorul produselor gemoterapice.În acest sens, pentru a înlătura orice dubiu rezonabil, este prezentat cazul adenocarcinomului rectal vindecat de dr. POL HENRY cu  Vaccinium vitis idaea, Juglans regia, Carpinus betulus si Alnus glutinosa, utilizând o cantitate mai mare de picături decât cele obișnuite, chiar și câte 100 de picături din fiecare extract gemoterapic.’’

Aceste informații sunt extrem de prețioase pentru noi, cei  care practicăm Gemoterapia, pentru a înlătura și cea mai mică îndoială, teamă, că prin administrarea gemoterapicelor ar putea fi favorizată creșterea tumorilor.